Despre psihanaliza. Ultima scriere a lui Freud

Prezentul volum este dedicat unei expuneri sintetice si accesibile a psihanalizei, care inglobeaza si depaseste primele Prelegeri de introducere in psihanaliza (1916-) si seria noua a acelorasi prelegeri din 1933. Cronologic, ea acopera aproape treizeci de ani, din 1909, anul celor cinci conferinte tinute in Statele Unite, care au marcat intrarea triumfala a psihanalizei in Lumea Noua, si 1938, ultimul an de viata al lui Freud, cand incepe aceasta scriere, ramasa neterminata.Adresndu-se, datoritA conE inutului sA u, n primul rnd celor care doresc sA se iniE ieze n psihanalizA -studenE i ai facultA E ilor de psihologie, medicinA , pedagogie, sociologie, filosofie, litere E i teologie -, volumul de faE A poate reE ine E i atenE ia specialiE tilor prin faptul cA reprezintA o sintezA a ntregii opere a lui Freud, la care se adaugA idei noi.Nu, conE tienE a nu poate fi esenE a elementului psihic, ea este numai o calitate a acestuia, E i anume o calitate inconstantA care mai des este absentA , dect prezentA . Factorul psihic n sine, oricare i-ar fi natura, este inconE tient, E i probabil de un tip asemA nA tor cu toate celelalte procese din naturA despre care avem cunoE tinE A . Pentru argumentarea acestei aserE iuni, psihanaliza se raporteazA la un numA r de fapte.Visul este o psihozA , cu toate inepE iile, formaE iunile delirante, iluziile senzoriale ale unei psihoze. E adevA rat, este o psihozA de scurtA duratA , inofensivA , nzestratA chiar cu o funcE ie folositoare, iniE iatA prin acordul persoanei, ncheiatA printr-un act de voinE A de cA tre ea. Cu toate acestea, este o psihozA E i nvA E A m pe baza ei cA pnA E i o modificare att de profundA a vieE ii psihice poate fi anulatA , poate lA sa spaE iu funcE iei normale. Este atunci prea temerar sA sperA m cA ar trebui sA putem supune E i mbolnA virile spontane temute ale vieE ii psihice influenE ei noastre E i sA le vindecA m?"e; - Freud